Economia subterană a Bulgariei iese la lumină odată cu trecerea la euro: bani „găsiți” în casa bunicului și „credite” de acum 50 de ani umplu băncile

Depozite și bani „gri”

Depozitele gospodăriilor depășesc 100 de miliarde de leva, iar depozitele totale ale sectorului neguvernamental ating aproximativ 70% din PIB, crescând puternic în ajunul zonei euro.

BNB și băncile estimează că, din cele aproximativ 30 de miliarde de leva aflate în circulație, cel puțin 10 miliarde sunt din umbră, iar unele estimări ajung până la 20 de miliarde, o mare parte din acești bani fiind aduși cu explicații formale și adesea absurde privind originea.

Există un val de depuneri de numerar cu proveniență discutabilă: „împrumuturi” restituite după 50 de ani, plăți întârziate cu 20 de ani, avansuri pentru contracte încă nesemnate sau bani „găsiți” în casa bunicilor chiar înainte de vânzare.

Se observă și un boom al cumpărării de mașini noi, cu o creștere de 27,4% într-un an, ceea ce plasează Bulgaria pe locul doi în UE; există suspiciuni că o parte dintre achizițiile, mai ales de lux, sunt finanțate cu astfel de fonduri.

La depuneri în numerar peste 10.000 leva trebuie completată declarație de proveniență, iar „folclorul bancar” se umple de astfel de explicații creative.​

Incidentul cu banii arși

Într-un caz spectaculos, circa 30.000 leva au ars într-o sucursală bancară din Gorna Oriahovitsa, după ce un bărbat în vârstă a depus 4.000 leva presărați cu naftalină împotriva moliilor.​

Particulele de naftalină au intrat în sistemul de climatizare și, din cauza temperaturii, o parte din bancnotele aflate în trezorerie s-au aprins; din 200.000 leva depozitați, 30.000 au fost distruși.

​Cu câteva zile înainte de introducerea euro la 1 ianuarie 2026, băncile din Bulgaria sunt „îngropate” în leva, iar cererea de euro a crescut atât de mult încât unele case de schimb au introdus limite la cumpărare.

Proprietăți, mașini și inflație

O parte din banii gri sunt „spălați” prin intermediul pieței imobiliare, unde prețurile locuințelor cresc în medie cu peste 15% și cu până la 20% în orașele mari.

​De asemenea, se observă o creștere puternică a achizițiilor de mașini noi (peste 27%), inclusiv cele de lux, unele dintre tranzacții fiind legate de sectorul gri.

Acești bani sporesc presiunea inflaționistă deoarece sunt cheltuiți intensiv înainte de introducerea monedei euro; inflația anuală este de peste 5%, iar băncile stimulează depunerea de bani pentru a reduce presiunea, inclusiv prin eliminarea comisioanelor pentru depunerea de leva.

Boom-ul creditării și riscurile

Volumul total al creditelor depășește 120 de miliarde de leva, creditele acordate gospodăriilor fiind de aproximativ 55 de miliarde, iar peste jumătate dintre acestea sunt ipoteci, crescând cu aproape o treime într-un an.

​BNB avertizează că pe termen scurt acest lucru crește profiturile băncilor, dar pe termen lung creează un risc pentru stabilitatea acestora, în special pe fondul unui mediu geopolitic incert și al posibilelor șocuri la adresa exporturilor, consumului și investițiilor.

Acesta este motivul pentru care banca centrală menține rezervele de capital anticiclice la 2% cel puțin până în primul trimestru al anului 2027, ca măsură de protecție împotriva pierderilor viitoare.

Impactul monedei euro asupra prețurilor

Articolul subliniază că creșterea prețului multor alimente și servicii nu se datorează direct introducerii monedei euro, ci unor factori mai largi, inclusiv inflația globală și energia scumpă.

Este dat exemplul Croației: introducerea monedei euro a crescut inflația cu doar aproximativ 0,3-0,4 puncte, prețurile pentru două treimi din bunuri rămânând neschimbate, scăzând cu 25% și crescând cu 10%.

Mai vizibilă este creșterea prețurilor la serviciile fără concurență externă puternică (restaurante, cosmetice, saloane de coafură, servicii medicale), unde întreprinderile „rotunjesc” prețurile în sus la schimbarea valutelor.

Lecții din alte țări și concluzie

O analiză a Slovaciei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei arată că înainte și imediat după adoptarea monedei euro există adesea o creștere a creditelor, investițiilor, salariilor și proprietăților, ceea ce duce la o creștere a prețurilor, în special pentru servicii și imobiliare, și apoi la stabilizare.

​În țările cu o piață mică, concurență slabă și servicii slab reglementate, cererea crescută se transferă ușor în inflație.

​Pentru Bulgaria, întrebarea cheie, conform articolului, este ce se va întâmpla cu cele 10-20 de miliarde de leva de bani gri care își caută acum legitimitatea și cum va afecta acest lucru prețurile, piața imobiliară și calitatea portofoliului de credite după 1 ianuarie 2026.