Chiriac: Comisia Europeană va prezenta, la finalul lui noiembrie, evaluarea României în procedura de deficit excesiv

Comisia Europeană va prezenta, la finalul lunii noiembrie, propria sa evaluare cu privire la acțiunile efective întreprinse de România în cadrul procedurii de deficit excesiv, a precizat, joi, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, la cea de-a XXXII-a ediție a Galei Topul Național al Firmelor, organizată de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR).

‘Vom ieși la finalul acestei luni cu evaluarea Comisiei Europene cu privire la acțiunile efective întreprinse de România în cadrul procedurii de deficit excesiv. Însă, România nu este singură în acest parcurs. Uniunea Europeană vă este un partener solid. PNRR de care vorbim, fără îndoială, în fiecare zi, fondurile de coeziune, noul instrument SAFE, (…) toate acestea sunt resurse strategice pentru modernizarea economiei românești’, a spus șefa Reprezentanței Comisiei Europene.

Potrivit acesteia, România a parcurs o călătorie remarcabilă de la data aderării sale în 2007.

‘PIB-ul pe cap de locuitor s-a dublat, România a ajuns la aproximativ 80% din media UE, un semn clar al convergenței. Investițiile străine directe s-au triplat, exporturile s-au triplat, salariile și puterea de cumpărare au crescut substanțial și toate acestea arată cât de profund s-au simțit beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană’, a menționat Ramona Chiriac.

Ea a admis că România se confruntă în prezent cu deficite gemene ridicate, iar ‘Comisia a semnalat aceste riscuri încă din 2020, odată cu intrarea în procedura de deficit excesiv’.

‘Cu siguranță, măsurile recente de consolidare fiscală sunt esențiale pentru a restabili echilibrele macroeconomice și a menține ratingul de țară la nivel investițional, astfel încât România să își poată finanța prioritățile la costuri acceptabile. Aceste măsuri au ajutat România să-și mențină acest rating suveran în categoria ‘investment grade’, un element vital pentru stabilitatea financiară a țării. Mai mult, economia, credem la nivelul Comisiei Europene, pare să absoarbă relativ bine pachetul de consolidare fiscală. Activitatea economică a încetinit temporar, inflația a crescut pe termen scurt, dar majoritatea indicatorilor arată că economia continuă să crească, iar dezechilibrele externe încep să se corecteze’, a declarat reprezentata Comisiei Europene.

Ea spune că IMM-urile au nevoie de reguli mai clare, proceduri mai rapide și un mediu care să stimuleze inovația, digitalizarea și tranziția verde.

‘România are potențialul de a integra rapid toate aceste obiective, dacă va continua reformele în inovare, în competențe, în infrastructură și în digitalizare. Spiritul antreprenorial românesc este unul profund european și ancorat în valori, în responsabilitate, în curaj. Într-o lume marcată, fără îndoială, de incertitudine, România are nevoie de lideri economici care să investească în oameni, în sustenabilitate și în viitor. Comisia Europeană, desigur, va continua să vă fie partener, de la competitivitate, la inovație, la infrastructură, energie și reziliență pe Flancul Estic’, a încheiat Ramona Chiriac.

Camera de Comerț și Industrie a României a organizat, joi, la Romexpo, cea de-a XXXII-a ediție a Galei Topul Național al Firmelor.

Președintele CCIR, Mihai Daraban a declarat, în deschiderea evenimentului, că dintr-o bază de date de 917.881 de firme pentru Topul Național al Firmelor au fost procesate 356.105 companii, dintre care 13.078 de firme s-au clasat pe primele zece locuri.

Eveniment de referință, Topul reușește an de an să promoveze excelența în afaceri și să îndrepte atenția asupra performanțelor remarcabile ale companiilor din diferite domenii de activitate.

Potrivit organizatorilor, succesul în afaceri vine doar prin enorm de multă muncă, care este, de altfel, și mesajul pe care Camera de Comerț și Industrie a României îl consolidează cu ocazia Topului Național al Firmelor 2025.

Clasamentul companiilor a fost realizat în baza unei metodologii unice, complexe, transparente și unitare, implementată de camerele de comerț și industrie din toate județele țării, luând în calcul șapte domenii de activitate: industrie; comerț; servicii; construcții; agricultură, silvicultură, pescuit; cercetare-dezvoltare și High-Tech; turism. AGERPRES/(A – redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa articolului: AGERPRES

en_GBEnglish