venituri de peste 50 de milioane de euro, va fi redus de la 1% la 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026, urmând să fie eliminat complet din 2027.
Tot din 2027 va fi eliminat și impozitul suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS), de 0,5%, aplicabil companiilor din sectorul petrolului și gazelor naturale.
În același timp, autoritățile vor renunța și la așa-numita „taxă pe stâlp” — impozitul pe construcții speciale, cu cote de 0,5% sau 0,25%, în funcție de tipul activelor deținute de companii.
Legislația în domeniul combaterii insolvenței este amplu modificată
- . Din perspectivă fiscală amintim faptul că debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere privind aplicarea procedurii insolvenței în termen de maxim 45 de zile de la apariția stării de insolvență. Când se depune cererea adresată tribunalului se va prezenta dovada notificării organului fiscal cu privire la intenția deschiderii procedurii insolvenței. Notificarea organului fiscal competent se realizează cu 15 zile înainte de depunerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței. În termen de 60 de zile de la publicarea în BPI a notificării privind deschiderea procedurii organele de inspecție fiscală vor efectua inspecția fiscală pe baza analizei de risc. Judecătorul sindic poate acorda o prelungire a termenului cu maxim 60 de zile pentru motive temeinic justificate;
- Sancționarea muncii „la negru” se înăsprește. Amenzile prevăzute de Codul muncii pentru primirea la muncă a unei sau mai multor persoane fără încheierea unui contract de muncă se sancționează cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată fără ca amenda totală să nu depășească 1.000.000 lei;
- În domeniul jocurilor de noroc se interzice operatorilor economici ce dețin licență clasa a II-a să realizeze unele activități din domeniul jocurilor de noroc dacă nu deține licență clasa I. Notă: Licențele ONJN clasa I și clasa a II‑a au roluri diferite în domeniul jocurilor de noroc din România. În esență, clasa I este pentru operatorii care „organizează” jocuri, iar clasa a II‑a pentru cei care oferă servicii conexe acestora.
Nota redacției: Licența de clasă I este licența pentru operatorii care organizează efectiv jocuri de noroc, fie tradiționale (săli de joc, cazinouri fizice, pariuri offline), fie la distanță (online). Un site de casino sau pariuri sportive pe care joacă utilizatorii finali trebuie să dețină licență de clasă I și autorizațiile aferente pentru a putea oferi legal jocuri de noroc în România.
Licența de clasă a II‑a este pentru persoanele juridice care nu organizează jocul propriu‑zis, ci prestează servicii conexe pentru operatorii de clasa I. În această categorie intră, de exemplu, furnizorii de software de jocuri, procesatorii de plăți pentru jocuri de noroc online, serviciile de hosting/platformă, auditori, certificatori sau alte servicii tehnice și de suport necesare operatorilor licențiați.
Din 2026 apar două noi situații de inactivitate fiscală pentru firme. Ce riscă acestea
ANAF va putea declara firmele ca fiind inactive în două noi situații, conform Legii 239/2025, respectiv Pachetul 2 fiscal. În plus, dacă în termen de un an administratorii acelor societăți nu le reactivează, Fiscul va cere dizolvarea.
„Dacă până acum vorbeam de 7 cazuri în care o firmă putea să devină inactivă fiscal, din 2026 vor fi 9 astfel de situații. Cele două apărute se referă la faptul că societatea nu deține un cont de plăți în România (ori la una dintre unitățile Trezoreriei), respectiv nu au fost depuse situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora”, a declarat Anamaria Chiru, Tax Partner în cadrul Dobrinescu Dobrev SCA.
În acest moment, contribuabilul este declarat inactiv și îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivității dacă se află în una dintre următoarele situații:
1. Nu-și îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege;
2. Se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
3. Organul fiscal central constată că nu funcționează la domiciliul fiscal declarat;
4. Inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerțului;
5. Durata de funcționare a societății este expirată;
6. Societatea nu mai are organe statutare;
7. Durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată.
O altă noutate ține de faptul că perioada de inactivitate va fi de un an. Excepția o reprezintă contribuabilii care își înregistrează inactivitatea la Registrul Comerțului, unde durata maximă este de 3 ani dacă nu își reiau activitatea.
Ce riscă firmele inactive
Două dintre cele mai importante consecințe ale faptului că o firmă poate fi declarată inactivă sunt legate de faptul că nu se acordă dreptul de deducere a cheltuielilor și a TVA aferente achizițiilor efectuate și se anulează înregistrarea în scopuri de TVA.
Reactivarea ar trebui să se facă într-un an. În caz contrar, ANAF va cere dizolvarea acestora.
Cererea de dizolvare se va face atât în situația în care firma nu figurează cu obligații fiscale restante, cât și în situația în care figurează cu datorii, dacă nu este subiectul unor sesizări penale.
Pentru a fi reactivate, societățile vor trebui să-și îndeplinească obligațiile declarative și să nu aibă datorii la Stat.
Obligația de a accepta plata cu cardurile de debit
Obligația de a accepta plata cu cardurile de debit, credit sau preplătite, prin terminale POS și/sau alte soluții moderne de plată, inclusiv aplicații pentru plăți electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate într-un an. În prezent, această obligație revine doar la depășirea plafonului de 50.000 de lei.
„Modalitatea de implementare a acestei obligații este lăsată la aprecierea persoanelor vizate, astfel ca acceptarea de către acestea a cardurilor de debit, de credit sau preplătite ca mijloc de plată să se poată realiza prin intermediul oricărei variante dintre cele menționate”, spune legiuitorul.
Vameșii pot folosi echipamente de înregistrare audio-video de tip body worn
- În domeniul inspecțiilor vamale se modifică Codul Vamal al României în sensul că personalul desemnat din cadrul AVR pot să folosească echipamente de înregistrare audio-video de tip body worn. Acest personal din cadrul AVR poate să efectueze înregistrări video-foto fără consimțământul persoanelor vizate;
- În cadrul procedurilor realizate de Direcția Antifraudă Fiscală, în timpul serviciului personalul va purta uniformă cu însemne și ecusoane distinctive. Și aceste persoane vor utiliza echipamente de înregistrare audio-video de tip bodycam. Imaginile foto sau video se pot păstra o perioadă de maxim 6 luni cu excepția desfășurării unei proceduri judiciare;
- Pentru importurile de bunuri sub forma unor colete cu descărcare pe teritoriul României provenite din state terțe a căror valoare declarată este mai mică de 150 euro se va plăti o taxă de 25 lei. Obligația de colectare, declarare și virarea va fi realizată de furnizorii de servicii poștale (societățile de curierat). Termenul de declarare și de plată este până pe 25 a lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea. Curierii trebuie să păstreze evidențe detaliate privind coletele livrate pe o durată de minim 5 ani;
English 
Romanian 