Incertitudinile \u0219i efectele modific\u0103rilor politicilor comerciale ale SUA \u0219i ale m\u0103surilor adoptate ca r\u0103spuns de alte state genereaz\u0103 riscuri suplimentare la adresa stabilit\u0103\u021bii financiare a Rom\u00e2niei, \u00eentr-un context deja marcat de vulnerabilit\u0103\u021bi ridicate, inclusiv ca urmare a \u0219ocurilor succesive din anii preceden\u021bi, relev\u0103 Raportul asupra stabilit\u0103\u021bii financiare pe luna iunie al B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei (BNR).<\/p>\n
Potrivit sursei citate, rezilien\u021ba sectorului bancar rom\u00e2nesc la eventuale \u0219ocuri provenite din cadrul macroeconomic \u0219i politic marcat de incertitudini se men\u021bine adecvat\u0103.<\/p>\n
Principalele riscuri la adresa stabilit\u0103\u021bii financiare \u00een Rom\u00e2nia identificate de BNR sunt: incertitudinile la nivel global \u00een contextul multiplelor evenimente geopolitice, deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental \u0219i riscul asociat provoc\u0103rilor la adresa securit\u0103\u021bii cibernetice \u0219i inova\u021biei financiare.<\/p>\n
‘Av\u00e2nd \u00een vedere peisajul geopolitic complex, principalele riscuri sistemice la adresa stabilit\u0103\u021bii financiare din Rom\u00e2nia se men\u021bin semnificative, similar celor de pe plan european. Din punct de vedere ciclic, au fost identificate dou\u0103 riscuri de nivel sever \u0219i dou\u0103 riscuri sistemice de intensitate moderat\u0103. Riscurile de natur\u0103 sever\u0103 sunt: i) incertitudinile la nivel global \u00een contextul multitudinii de evenimente geopolitice, cu perspectiv\u0103 de amplificare \u00een perioada urm\u0103toare \u0219i ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Urm\u0103toarele dou\u0103 riscuri sistemice identificate sunt estimate la un nivel moderat, astfel: i) riscul de nerambursare a creditelor contractate de c\u0103tre sectorul neguvernamental \u0219i ii) riscul asociat provoc\u0103rilor la adresa securit\u0103\u021bii cibernetice \u0219i inova\u021biei financiare, \u00een cazul acestuia din urm\u0103 perspectiva fiind de intensificare \u00een perioada urm\u0103toare’, se arat\u0103 \u00een raport.<\/p>\n
La nivel global, riscurile s-au intensificat, iar efectele directe \u0219i indirecte ap\u0103rute ca urmare a extinderii protec\u021bionismului comercial, pe fondul modific\u0103rilor politicilor comerciale ale SUA \u0219i al m\u0103surilor adoptate ca r\u0103spuns de c\u0103tre alte state, genereaz\u0103 riscuri suplimentare la adresa stabilit\u0103\u021bii financiare. Tensionarea politicilor comerciale survine \u00eentr-un context deja marcat de vulnerabilit\u0103\u021bi relativ ridicate, inclusiv ca urmare a \u0219ocurilor succesive din anii preceden\u021bi \u0219i a tensiunilor geopolitice persistente, \u00een condi\u021biile prelungirii r\u0103zboiului din Ucraina \u0219i ale conflictelor din Orientul Mijlociu.<\/p>\n
‘Aceste evolu\u021bii au amplificat considerabil incertitudinile asociate politicilor economice, indicatorii asocia\u021bi ating\u00e2nd maxime istorice’, subliniaz\u0103 BNR<\/p>\n
Perspectivele privind cre\u0219terea economic\u0103 global\u0103 au fost revizuite \u00een sc\u0103dere, iar evolu\u021biile macroeconomice \u0219i geopolitice recente au amplificat riscurile asociate sustenabilit\u0103\u021bii datoriilor suverane, \u00een condi\u021biile unui grad ridicat de \u00eendatorare public\u0103 la nivel mondial. Sentimentul investitorilor a fost afectat de incertitudinile sporite privind politicile economice, determin\u00e2nd cre\u0219terea volatilit\u0103\u021bii pe pie\u021bele financiare interna\u021bionale, \u00een special \u00eencep\u00e2nd cu luna aprilie.<\/p>\n
‘\u00cen perspectiv\u0103, riscul unor corec\u021bii abrupte pe pie\u021bele financiare interna\u021bionale r\u0103m\u00e2ne important, \u00een contextul \u00een care evalu\u0103rile se men\u021bin ridicate \u00een unele segmente ale pie\u021belor de capital \u0219i obliga\u021biuni corporative. Cu toate acestea, sistemul financiar \u00een ansamblu \u0219i-a p\u0103strat rezilien\u021ba p\u00e2n\u0103 \u00een prezent’, sus\u021bin autorii documentului.<\/p>\n
Conform sursei citate, echilibrele macroeconomice interne au continuat s\u0103 se deterioreze. \u00cen anul 2024, activitatea economic\u0103 a decelerat semnificativ, sub previziunile anterioare, produsul intern brut cresc\u00e2nd \u00een termeni reali cu 0,8%, cel mai redus avans din ultima decad\u0103, except\u00e2nd anul 2020 afectat sever de pandemia COVID-19.<\/p>\n
Activitatea economic\u0103 a crescut \u00eentr-un ritm redus \u0219i \u00een primul trimestru al anului 2025, cu 0,3% \u00een termeni anuali pe seama temper\u0103rii consumului \u0219i intensific\u0103rii efectului negativ al exportului net.<\/p>\n
BNR aten\u021bioneaz\u0103 c\u0103, \u00een 2024, deficitele gemene s-au ad\u00e2ncit, fiind \u00eenso\u021bite de o activitate economic\u0103 sub a\u0219tept\u0103ri. \u00cen acela\u0219i timp, ritmul lent de implementare a PNRR a condus la blocaje \u00een accesarea fondurilor \u0219i la \u00eent\u00e2rzierea investi\u021biilor planificate. \u00cen absen\u021ba unor politici fiscale care s\u0103 sus\u021bin\u0103 ferm consolidarea fiscal-bugetar\u0103, atingerea \u021bintei de deficit bugetar prognozate de 7% este grevat\u0103 de incertitudini ridicate.<\/p>\n
‘Cele mai recente estim\u0103ri indic\u0103 o redresare gradual\u0103 \u0219i mai modest\u0103 dec\u00e2t s-a anticipat anterior a activit\u0103\u021bii economice, p\u00e2n\u0103 la 2,8% \u00een anul 2026, \u00een timp ce pentru anul 2025 prognozele au fost ajustate \u00een sensul sc\u0103derii (la 1,6%, de la 3,3%). \u00cencetinirea cre\u0219terii economice a fost \u00eenso\u021bit\u0103 de ad\u00e2ncirea deficitului bugetar, pe fondul major\u0103rii accentuate a cheltuielilor publice. Ponderea deficitului bugetar \u00een PIB a fost de 9,3% \u00een anul 2024 (metodologie ESA 2010), fiind cea mai ridicat\u0103 \u00eentre statele Uniunii Europene, la o distan\u021b\u0103 considerabil\u0103 fa\u021b\u0103 de urm\u0103torul cel mai important deficit, respectiv cel din Polonia de 6,6%. \u00cen primele patru luni ale anului 2025, execu\u021bia bugetar\u0103 s-a \u00eencheiat cu un deficit de 2,95% din PIB (metodologie cash), cu 0,3 puncte procentuale mai pu\u021bin fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 a anului precedent. \u00cen absen\u021ba unor m\u0103suri de politic\u0103 fiscal\u0103 care s\u0103 sus\u021bin\u0103 ferm consolidarea fiscal-bugetar\u0103, atingerea \u021bintei de
\ndeficit bugetar de 7% prognozat\u0103 \u00een Planul bugetar-structural na\u021bional pe termen mediu este grevat\u0103 de incertitudini ridicate, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, din perspectiv\u0103 istoric\u0103, execu\u021bia bugetar\u0103 s-a ab\u0103tut \u00een mod constant de la obiectivele pe termen mediu asumate \u00een documentele de planificare fiscal-bugetar\u0103’, relev\u0103 raportul BNR.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental, banca central\u0103 atrage aten\u021bia c\u0103 s-a deteriorat u\u0219or calitatea creditelor acordate firmelor, \u00een special a celor cu garan\u021bii de stat \u0219i a celor acordate IMM.<\/p>\n
‘S\u0103n\u0103tatea financiar\u0103 a firmelor s-a deteriorat; \u00een schimb, pentru popula\u021bie, avu\u021bia net\u0103 furnizeaz\u0103 o rezerv\u0103 financiar\u0103 important\u0103 \u00een cazul unui \u0219oc advers. Capacitatea de onorare a serviciului datoriei popula\u021biei s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit’, subliniaz\u0103 BNR.<\/p>\n
De asemenea, riscurile cibernetice s-au intensificat ca urmare a escalad\u0103rii r\u0103zboaielor comerciale \u0219i conflictelor interna\u021bionale, exacerbate de inova\u021biile tehnologice. Incidentele cibernetice din sistemul financiar vizeaz\u0103 \u00een principal institu\u021biile de credit.<\/p>\n
‘\u00cen contextul actual, marcat de digitalizare \u0219i conflicte geopolitice \u00een desf\u0103\u0219urare, riscurile cibernetice cap\u0103t\u0103 o importan\u021b\u0103 tot mai mare. Acest climat este marcat de o fragmentare global\u0103 accentuat\u0103 \u0219i de o utilizare tot mai frecvent\u0103 a atacurilor cibernetice ca instrument \u00een conflictele hibride. De\u0219i num\u0103rul total al acestor atacuri r\u0103m\u00e2ne necunoscut, informa\u021biile disponibile public sugereaz\u0103 o expansiune semnificativ\u0103 \u00een ultimul deceniu, inclusiv o inciden\u021b\u0103 crescut\u0103 a atacurilor sponsorizate de state. Totodat\u0103, anumite \u021b\u0103ri recurg \u0219i la grup\u0103ri de criminalitate informatic\u0103 pentru desf\u0103\u0219urarea unor astfel de ac\u021biuni. \u00cen plus, extinderea rapid\u0103 a utiliz\u0103rii tehnologiilor avansate a dus la o dependen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 de infrastructurile digitale, ceea ce expune organiza\u021biile (inclusiv institu\u021biile financiare) la un spectru tot mai larg de amenin\u021b\u0103ri cibernetice’, men\u021bioneaz\u0103 raportul.<\/p>\n
Principalele tendin\u021be europene specifice riscului cibernetic se manifest\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia. Cele mai frecvente incidente la adresa b\u0103ncilor autohtone au fost atacurile de tip DDoS \u0219i phishing, b\u0103ncile investind continuu \u00een infrastructura digital\u0103 pentru a se asigura c\u0103 sunt capabile s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor generate de digitalizare. De asemenea, campaniile de inginerie social\u0103 (precum phishing, smishing \u0219i vishing) au luat amploare \u00een perioada recent\u0103 \u0219i au avut ca \u021binte principale persoanele fizice.<\/p>\n