Udatul Nevestelor de la Hodac, un obicei str\u0103vechi unic \u00een \u021bar\u0103, considerat de-a lungul veacurilor un rit de fertilitate, un rit de trecere, dar \u0219i unul de atragere a bog\u0103\u021biei asupra recoltelor, practicat \u00een a doua zi de Rusalii, urmeaz\u0103 s\u0103 fie prezentat celor 50 de \u021b\u0103ri membre ale Uniunii Mondiale de Folclor.<\/p>\n
<\/p>\n
‘Este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd un rom\u00e2n conduce aceast\u0103 uniune format\u0103 din peste 50 de \u021b\u0103ri \u0219i bucuria pe care o am, ast\u0103zi, este c\u0103 de aici, din Hodac, vom transmite chiar din aceast\u0103 sear\u0103, pe mijloacele media, salutul \u0219i g\u00e2ndul organizatorului pentru acest eveniment de excep\u021bie, care \u00eenseamn\u0103 exprimarea identit\u0103\u021bii noastre, a frumuse\u021bii portului popular rom\u00e2nesc. Am convingerea c\u0103 imaginile care vor ajunge \u00een aceast\u0103 sear\u0103 \u0219i \u00een Grecia, \u0219i \u00een Italia, \u0219i \u00een America vor fi bine primite, fiindc\u0103 sunte\u021bi oameni minuna\u021bi, \u0219ti\u021bi s\u0103 pre\u021bui\u021bi valorile artei noastre \u0219i ne \u00eentreb\u0103m ce ar fi poporul rom\u00e2n dac\u0103 n-am avea cea mai mare bog\u0103\u021bie pe care noi, ca rom\u00e2ni, o avem: folclorul rom\u00e2nesc’, a declarat, luni, \u00een deschiderea manifest\u0103rilor dedicate Udatului Nevestelor, pre\u0219edintele Uniunii Mondiale de Folclor, Dorel Cosma.<\/p>\n
A doua zi de Rusalii, dup\u0103 slujba de la biseric\u0103, oamenii din sat, \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een port popular specific zonei – \u0219ur\u021b cu pean\u0103 \u0219i c\u0103trin\u021b\u0103 la femei, cioareci, c\u0103ma\u0219\u0103 cu barburi, chimir \u0219i clop cu m\u0103rgele la b\u0103rba\u021bi – se adun\u0103 la podul Hodacului, unde se \u00eencinge jocul.<\/p>\n
<\/p>\n
Acest joc nu presupune un dans ceremonial aparte, ci un repertoriu obi\u0219nuit \u00een regiune: ‘De-a lungul’, unul dintre cele mai vechi dansuri ardelene\u0219ti, ‘B\u0103tuta’, un joc cu origini \u00een Moldova subcarpatic\u0103, \u0219i ‘\u021aig\u0103neasca’, un joc cu anumite influen\u021be din cearda\u0219, un dans tradi\u021bional maghiar.<\/p>\n
\u00cen timpul jocului ‘De-a lungul’, tinerele neveste, care s-au c\u0103s\u0103torit \u00een ultimul an, erau luate \u00een bra\u021be, duse pe malul r\u00e2ului Gurghiu \u0219i udate, fiindc\u0103 se considera c\u0103 stropitul cu ap\u0103 aduce rodul, prin ap\u0103, c\u00e2ntec \u0219i dans. \u00cen ultimii ani, toate nevestele, indiferent de v\u00e2rst\u0103, sunt luate de parteneri \u0219i udate \u00een r\u00e2ul Gurghiu \u00een timpul obiceiului, condi\u021bia fiind ca to\u021bi participan\u021bii s\u0103 fie \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een port popular.<\/p>\n
Directorul Muzeului Etnografic ‘Anton Badea’ din Reghin, Roxana Maria Man, a men\u021bionat c\u0103 Udatul Nevestelor este un obicei str\u0103vechi, care a suferit o serie de transform\u0103ri de-a lungul veacurilor.<\/p>\n
<\/p>\n
‘Ast\u0103zi, oamenii \u00ee\u0219i amintesc doar c\u0103 li se ud\u0103 picioarele tinerelor neveste pentru a fi vesele, s\u0103 fie ferite de rele \u0219i de necazuri \u0219i s\u0103 aib\u0103 rod de copii frumo\u0219i, s\u0103n\u0103to\u0219i. Pierz\u00e2ndu-\u0219i rosturile tradi\u021bionale \u0219i practicile magice de care probabil era \u00eenso\u021bit, obiceiul a devenit, \u00een ultimele decenii, un prilej de manifestare colectiv\u0103 a bucuriei de a tr\u0103i, de \u00eent\u00e2mpinare a naturii care d\u0103 \u00een rod. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103, \u00een formele vechi, el era menit s\u0103 aduc\u0103 recolte bogate. Mai t\u00e2rziu, acest rost s-a pierdut, iar obiceiul a devenit o distrac\u021bie a feciorilor, aruncarea \u00een ap\u0103 fiind \u00eenlocuit\u0103 cu o petrecere care se f\u0103cea cu vinul sau cu \u021buica pl\u0103tite ca r\u0103scump\u0103rare. Pe l\u00e2ng\u0103 caracterul str\u0103vechi de rit de fertilitate, obiceiul Udatul Nevestelor are \u0219i un important rol social \u00een via\u021ba satului. Prin el se disting tinerele perechi, fiind, de asemenea, consfin\u021bit\u0103 intrarea oficial\u0103 a lor \u00een r\u00e2ndul celor c\u0103s\u0103tori\u021bi. Ar putea fi chiar un rit de trecere, intrarea tinerelor perechi \u00een r\u00e2ndul \u00eensura\u021bilor’, a precizat Roxana Maria Man.<\/p>\n
De asemenea, arat\u0103 ea, stropitul cu ap\u0103 este o ac\u021biune obi\u0219nuit\u0103 \u00een cadrul obiceiurilor legate de agricultur\u0103, \u00eentruc\u00e2t se considera c\u0103 apa aduce rod.<\/p>\n
‘\u0218i c\u00e2ntecele c\u00e2ntate de l\u0103utari erau din repertoriul satului, mai ales c\u0103 un c\u00e2ntec face aluzie direct\u0103 la obiceiul Udatului Nevestelor. Cea mai important\u0103 recuzit\u0103 a obiceiului este Steagul, un b\u0103\u021b \u00een v\u00e2rful c\u0103ruia se lega o n\u0103fram\u0103 \u00eempodobit\u0103 cu frunze \u0219i flori. Steagul se f\u0103cea de c\u0103tre juc\u0103tori. P\u0103r\u021bile descriptive legate de actele cu semnifica\u021bie ritual\u0103 au disp\u0103rut. Ast\u0103zi accentul cade pe dans \u0219i pe udatul cu ap\u0103 ca semn s\u0103rb\u0103toresc al integr\u0103rii tinerelor neveste \u00een comunitatea s\u0103teasc\u0103 \u0219i pe veselia cu care este s\u0103rb\u0103torit\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 calitate a femeii, cea de nevast\u0103’, a precizat directorul Muzeului Etnografic ‘Anton Badea’.<\/p>\n
Obiceiul Udatul Nevestelor este organizat de Ansamblul Folcloric Hod\u0103ceana, \u00een colaborare cu Prim\u0103ria Hodac, Consiliul Jude\u021bean Mure\u0219, c\u0103rora li s-au al\u0103turat o serie de sponsori.<\/p>\n
<\/p>\n
‘\u00centr-o zi frumoas\u0103 de iunie, aici, la podul Hodacului, are loc Udatul Nevestelor, o s\u0103rb\u0103toare a comunei Hodac, unic\u0103 Rom\u00e2nia. Sper s\u0103 v\u0103 sim\u021bi\u021bi foarte bine, av\u00e2nd un program folcloric divers, dansuri \u0219i c\u00e2ntece populare. Aici, la Hodac, cultura se afl\u0103 la ea acas\u0103. Dup\u0103 cum a\u021bi v\u0103zut, sunt diverse genera\u021bii de interpre\u021bi de muzic\u0103 popular\u0103 \u0219i dansuri populare, de la cei mai mici p\u00e2n\u0103 la cei mai v\u00e2rstnici. Cei mai mici \u00eenva\u021b\u0103 despre cultur\u0103, cei mai v\u00e2rstnici \u00ee\u0219i amintesc de tinere\u021bile lor, ce frumos era la Udatul Nevestelor \u00een trecut’, a declarat primarul comunei Hodac, Valentin Marin Iacob.<\/p>\n
Legat de obiceiul Udatul Nevestelor exist\u0103 \u0219i o serie de legende \u00een zon\u0103, una dintre acestea fiind reprodus\u0103 \u00een lucrarea ‘Din zestrea \u021binutului mure\u0219ean’, semnat\u0103 de Maria Borzan \u0219i Roxana Maria Man, fiind culeas\u0103 de la Constantin Tudoran, din satul Dubi\u0219te.<\/p>\n
‘Legenda spune c\u0103 pe Valea Gurghiului, \u00een partea de r\u0103s\u0103rit a r\u00e2ului, era un lac mare. Se pare c\u0103 un cataclism, posibil un cutremur de p\u0103m\u00e2nt, a surpat st\u00e2nca ce \u00eenchidea Lacul Albastru, din care au mai r\u0103mas aici numai bazele fostului baraj, St\u00e2nca Ar\u0219i\u021bei, de 1.179 metri, \u0219i St\u00e2nca Ur\u0219ui, de 1.800 metri, a\u0219ezate fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, cu o deschiz\u0103tur\u0103 de 10 kilometri, cu diametrul st\u00e2ncii de 100 metri, respectiv 180 metri. Odat\u0103 cu ruperea barajului, apa a distrus totul \u00een cale, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ca martor a \u00een\u0103l\u021bimii de odinioar\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului cele dou\u0103 st\u00e2nci care barau lacul \u0219i Cetatea Gurghiului, care ulterior, de la daci \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, a ad\u0103postit pe culmile ei principi \u0219i prin\u021bi fugari \u0219i cete de haiduci, precum \u0219i locuri de sp\u00e2nzur\u0103toare pentru cei condamna\u021bi de familia Bornemisza din Gurghiu. Legenda mai spune c\u0103 erau udate nevestele odat\u0103 cu stropirea \u021barinii, cu ap\u0103 din lac, luat\u0103 \u00eenainte de apari\u021bia zorilor, iar dup\u0103 miezul nop\u021bii erau arunca\u021bi \u00een valuri to\u021bi feciorii \u0219i fetele care nu aveau ochi alba\u0219tri, care nu \u0219tiau s\u0103 c\u00e2nte, fiind trimi\u0219i la o z\u00e2n\u0103 de pe fundul lacului pentru a \u00eenv\u0103\u021ba taina c\u00e2nt\u0103rilor’, spune legenda.<\/p>\n